11. Expozitia de goblene din localitatea Gap – Franta 2017

(Octombrie 2017)

Expozitia de goblene: ART DU GOBELIN RENAIT, localitatea GAP – Franta

Expozanti – membri ai asociatiei Goblenul si arta lucrului manual – Romania:
– Vasilescu Florina
– Adelina Lazar
– Lucian Vasiliu

In perioada 26 septembrie – 1 octombrie 2017 noi am expus in localitatea GAP din Franta goblene personale adunate intr-o expozitie sub titulatura ART DU GOBELIN RENAIT.

Expozitia a fost organizata cu ajutorul asociatiei ARASFEC PACA din localitatea GAP, Franta.

Locatia aleasa pentru expunere: GALERIE LA GRANGE LA PLACETTE GAP a avut toate dotarile si calitatile pentru un eveniment cultural care sa asigure : dimensiuni optime, iluminat discret si flexibil, sisteme de fixare pentru lucrari: ingenioase si facile, arhitectura deosebita si cu incarcatura istorica, calitatea si culoarea peretilor perfecte pentru orice tip de prezentare, intrare atractiva si adaptata unor evenimente etc. Toate acestea in respectul pe care primaria, detinatoarea locatiei, il are pentru expozanti si locuitorii din Gap.

Promovarea expozitiei noastre a fost facuta prin afise si flyere proiectate de cei trei membri expozanti si multiplicate si distribuite in Gap cu ajutorul asociatiei ARASFEC PACA.

Vernisajul expozitiei a avut loc in seara zilei de 1 octombrie si a fost onorata de multi locuitori interesati de acest eveniment si de membri ai asociatiei ARASFEC PACA.

La vernisaj, Presedintele asociatiei ARASFEC PACA a facut o prezentare a modului in care a fost organizat acest eveniment si reliefat nota de originalitate a acestei expozitii: goblene realizate in Romania in tehnica de petit point.

La vernisaj a fost prezent si un reporter de la ziarul local care a realizat un interviu, pe care i l-a acordat d-na Vasilescu, si care a aparut in editia de a doua zi.

Expozitia a fost vizitata de sute de locuitoi al localitatii si deasemenea de personalitati ai acesteia: primarul‚ si episcopul localitatii, oameni de cultura si arta si membri ai consiliului local.

Concluzii

Aprecierile tuturor vizitatorilor au fost laudative.

Peste 100 de vizitatori au inscris in Cartea de aur a expozitiei impresiile lor care sunt toate pline de admiratie pentru finetea lucrarilor, dar pentru mai ales pentru noi, expozantii, pentru tenacitate si efortul investit.

Principala concluzie pe care am dedus-o dupa aceasta reusita expozitie este ca efortul de a realiza un goblen este rasplatit din plin de aprecierile pe care le obtii.

Deasemenea am reusit sa reprezentam cu succes asociatia din care facem parte.

Octombrie 2017
Florina Vasilescu
Adelina Lazar
Lucian Vasiliu

9. Goblenul – realizare artistica sau mestesug? (I)

(29.08.2016)

Preambul

De curand m-am intalnit intamplator cu un amic din liceu.

Ma grabeam, dar intalnirea m-a purtat instant cu vreo 20 ani in urma si fiorul amitirilor m-a facut sa intarzii “graba”. Dupa conventionalele: “ce faci?“, “sanatatea?“, “familia?“ s.a., cu surprindere, am fost placut impresionat de remarca: “dar cu goblenul?“. Nu stiam ca cineva, in afara de cei foarte apropiati, cunosc/sunt interesati/nu uita imediat faptul ca la aceasta varsta cochetez cu acest domeniu. Mi-a spus: am o intrebare care ma urmareste si nu am gasit cui sa o adresez, evident relativ la goblen. Nonsalant si un pic “prea plin” i-am raspuns: “ok, o singura intrebare poti sa o pui, ai in fata ta un “cui”. M-a atacat frontal: “goblenul este arta sau mestesug?“. Raspunsul a venit din partea mea la fel de transant: “DA“‚  M-a privit cam intr-o dunga si a vrut probabil sa mai adauge ceva, dar i-am spus zambind ca: “am acceptat o singura intrebare si ca oricum ma grabesc“. Ne-am luat un calduros ramas bun si cam asta a fost.

Apoi am inteles ca intrebarea adresata avea foarte mult miez si mi-am zis ca ar trebui sa ma aplec mai cu sarg asupra ei, dar mai ales asupra unui raspuns/analiza care sa-mi limpezeasca si mie aceasta dilema.

Asadar: goblenul este realizare artistica sau mestesug?

Realizare artistica sau mestesug

Ne putem intreba de la inceput: “ce conteaza?” daca cineva apreciaza lucrarea ca fiind aristica sau ca realizatorul este un mestesugar priceput. Din punctual meu de vedere aceasta nuanta poate plasa de la inceput lucrarea intr-o categorie sau alta (definite ca arta sau mestesug)  si poate avea o perceptie calitativ-valorica diferita.

In marea lor majoritate realizatorii de astfel de lucrari la inceput sunt manati sa lucreze (coase) ceea ce exista ca oferte pe piata furnizorilor de kit-uri de goblen.

In principiu, dupa o anumita saturatie numerica se atinge pragul de cunoastere deplina a tehnicilor de coasere, de comparatie si/sau competitie cu cunoscuti pasionati de astfel de lucrari si de incercari valide sau nu de vanzare a propriilor realizari.

Dar se pune intrebarea goblenul lucrat are calitati relativ la o lucrare artistica?

Si la aceasta potentiala intrebare se pot da mai multe raspunsuri/noi intrebari, de catre cel care lucreaza goblen, de ex.:

– daca a fost vandut, inseamna ca a fost apreciat, deci ce conteaza: este valoros pentru ca are un echivalent in bani, deci a fost apreciat de cumparator si d.p.v. artistic!
– poate fi expus la targuri si expozitii si in consecinta vizitatorul este cel care va aprecia singur lucrarea,
– ce calitati ar trebui sa aiba o lucrare artistica de tip goblen pentru a putea fi incadrata clar intr-una sau in ambele categorii (arta si mestesug)?
– mie-mi place, l-am cusut cu mult drag si pentru mine este mai presus de categoriile formale in care cineva l-ar incadra,
– este “unicat” / “original” / “personal” deci este valoros si implicit lucrare artistica de exceptie!

De la inceput trebuie sa gandim sintagmele, dar si continutul acestora, NUMAI prin prisma GOBLENULUI ca lucrare finita si evident sa tinem cont de ceea ce deja este implementat/cunoscut/consemnat.

Din surse recunoscute cunoastem ca arta textila include ca forma de expresie si goblenul:

https://en.wikipedia.org/wiki/Textile_arts

Deasemenea ar trebui sa luam in considerare si faptul ca o lucrarea de tip goblen are in principiu doi participanti la realizarea lui: furnizorul de kit (sau diagrama de cusut) si executantul (cel care coase efectiv). In final responsabil de calitate/valoare/aspect/etc. este NUMAI lucratorul, desi in mod evident de calitatea artistica ar trebui sa raspunda si primul participant care contribuie intr-o masura determinanta de detaliile artistice (daca lucratorul este unul normal).

Din considerentul mentionat mai sus au aparut (dupa perioade de incercari personale) o serie de lucratori de goblen care isi realizeaza singuri diagramele de lucru si apoi le cos.

Dupa parerea mea acestia sunt SINGURII care pot fi analizati din prisma lucrarilor realizate privind calitatile artistice si lucrative complet avand in vedere ca:

– lucrarea finalizata poate fi atribuita / asociata cu o persoana fizica reala care contribuie INTEGRAL la lucrare,
– lucrarea defineste deasemenea profilul realizatorului si raportul acestuia cu intregul domeniu goblen,
– nu exista discontinuitati care pot afecta calitatea/valoarea lucrarii in procesul de selectie imagine/prelucrare imagine/realizare diagrame de coasere/ selectia atelor si panzei/coasere, mai ales daca interesul este strict de realizare artistica, fara nici un fel de rabat!

Din punctul meu de vedere daca un astfel de executant de goblene (prelucrator si lucrator) exista si lucrarile sunt originale/unice si validate de colegi si public acela poate fi considerat un artist in arta goblenului.

Concluzie

Avand in vedere “poarta” deschisa de aceste pareri personale voi incerca sa dezvolt in viitor si idei referitoare la:

– ce calitati ar trebui sa recunoastem la o lucrare de tip goblen,
– la unic/personal/original relativ la goblen
– s.a.

Din punctul meu de vedere, la noi, in momentul de fata sunt lucrari care pot fi incluse in categoria de arta a goblenului, dar marea majoritate pot fi considerate lucrari care apartin domeniului de mestesug artistic (cusut artistic).

Lucian Vasiliu
29.08.2016

8. In inima capitalei Moldovei (Amintiri de la Targul Mestesugarilor, nov 2015)

(30.11.2015)

Am asteptat un timp sa se separe imaginile frumoase de celelalte (precum pulpele de fructe/legume ale “fresh”-urilor care ne-au mentinut energia zilnic) si pentru ca fotografiile postate prezinta aproape tot, dar nu au pot “spune” si ceea ce simti si in alte ipostaze, deci recurg la metoda scris!

Voi puncta cateva momente/participanti/evenimente care chiar au fost de remarcat si de neuitat:
– Bucuria reala de reintalnire cu colegele de frumos, “goblenistele” din asociatie: Elena, Rodica, Florina, Iuliana si cunoasterea/reintalnirea cu cei apropiati lor (dra Anca, dl Adrian, d-l profesor, copii, nepoti, veri );
– Cadrul de exceptie in care s-a desfasurat acest targ: “inima Iasului” (asa cum se autointituleaza Mall-ul);
– Participanti cu care am schimbat chiar si numai “buna dimineata” sau “la revedere”: d-na care sculpta in lemn mici troite (si care apare intr-o fotografie deja postata), d-na care impletea lucrusoare pentru copii, d-na cu imagini holistice interesante s.a.
– Organizatorii targului, care s-au straduit si au fost (in masura timpului si a putintei) alaturi de cerintele noastre: dl. Director si asistentele dansului (pt. ca nu am retinut functiile acestora in proiect);
– Glasul tenebros care care a intrerupt o melodie calda si a anuntat: “Acesta nu este un exercitiu, parasiti in liniste mall-ul si va deplasati pe platforma exterioara! Si noi ne-am conformat! Nu a fost nimic, din punctul nostru de vedere.
– Cafeaua de dimineata pregatita cu responsabilitate de dna. Zidaru din cutiute sigilate, diverse, care se gauresc undeva fin, vine apa fierbinte, curge incet si se bea la emisiunea lui Patraru!
– Scenele “tari” cu berea la doza de 1 litru:
– Prima: in care fortele de ordine discret dar ferm ne-au comunicat pe sest (parca mai avea cui !) ca “avem o problema!” (oricum noi nu o aveam!!!)
– A doua: cand “dupa o vanzare” (felicitari dnei Rodica) s-a sarbatorit evenimentul precum liceenii care copiaza (ne-am adus aminte!): doza si paharele mascate cu lucrari, ciocniri de pahare discrete si ocheade dulci si nevinovate catre camerele de supraveghere!
– Vizitatorii, care pe langa faptul ca au fost impresionati ca de obicei de goblene, ne-au felicitat si ne-au urat la mai multe! Merci frumos!!!
– Particica de oras vazuta dupa orele 22 (ora de final de zi la mall), la pas si in liniste (o imortalizare foto surprinde 2 doamne la “3 ierarhi”)
– Vremea care cred ca a fost comandata la pachet cu participarea la targ de dna. Zidaru: superba, calda, fara repros pe intreaga perioada (inclusiv drumul). Multumim dna Zidaru !
– Efortul depus de dna. Vasilescu ca si conducator auto pentru o concentrare de vreo 8 ore (fata de cele 5,5 ore cate erau inscrise in harta rutiera! O fi Romania reala mai mare dacat cea desenata pe harta ????);
– Cateva retete “babesti” facute din “fruntea tuicii”, recomandate de dna Iuliana (apropos: felicitari pentru “donatia” de goblene pentru casa memoriala a gazarilor !!!)

Nu voi mentiona “cele negre” (de tipul: spatiu cam restrans, lipsa lumini la standuri): Ele nu au existat!!!

In final: ne-am bucurat de o expozitie cu vanzare de exceptie, de un targ memorabil, de placerea de a fi impreuna si de a ne impartasi din cele bune!
Multumim dna. Zidaru !!!

Sa ne vedem sanatosi la urmatorul targ!

Lucian Vasiliu
30.11.2015

7. Prelucrari pentru coasere goblen(1)

(04.10.20215)

Preambul

Am urmarit “fenomenul prelucrari pentru goblene” pe retelele de socializare, la ofertele furnizorilor de kit-uri pentru coasere goblene, pe diverse site-uri care se preocupa cu aceste activitati. Pentru ca si eu incerc sa deslusesc acest domeniu de cativa ani (vreo 3), mi-am format o anume parere despre acest subiect si o voi prezenta ca o alternativa de abordare, pentru ca la cate s-au spus inca o parere ce mai conteaza !?!

Clarificari

Din punctul meu de vedere:

Subiectul “prelucrari pentru goblene” ar trebui sa se refere strict la prelucrare, ca activitate (sau la rezultatul prelucrarii) si nu la rezultatul prelucrarii analizat (vizualizat) prin lucrarea finala: goblenul (goblenul inramat). Astfel se poate separa calitatea prelucrarii de elementele ulterioare: ate utilizate, coasere, pastrare, inramare etc. care pot afecta/imbunatati lucrarea finala.

Activitatile de realizare a unui goblen sunt (in mare) definite aici:

Notiunea de “prelucrare” (in domeniul goblen) a devenit prin consens adoptata pentru activitatea de transpunere a unor imagini in diagrame pentru coaserea goblenelor, imagini in proportie majoritara provenite din imagini ale unor tablouri pictate. Nu trebuie insa neglijate, si trebuie separate ca abordare privind calitatea unei lucrari, alte modalitati de obtinere a diagramelor: proiectarea direct pe hartie milimetrica, pictarea direct a panzei de lucru sau prin utilizarea de programe speciale pe calculator cu ajutorul carora se realizeaza direct imaginea (practic un exista notiunea de prelucrare pentru goblen!). Deci discutia este despre “prelucrarea pentru goblen” luand in considerare numai activitatea de prelucrare a unor imagini cu ajutorul programelor de calculator (activitate care este la “moda” si care este o aspiratie a celor care lucreaza in domeniu).

Pentru prelucrarea unei imagini reprezentand un tablou (pictura/desen) trebuie sa tinem cont ca pictura/tabloul de referinta este definit ca ORIGINAL cel care are semnatura atistului care l-a realizat.
Toate celelalte lucrari care sunt preluate dupa original sunt COPII. Cum NIMENI nu prelucreaza imagini dedicate activitatii de coasere a unui goblen dupa ORIGINAL (nici nu se poate!) inseamna ca prelucrarile au ca referinta COPII ale subiectului (indiferent ca sunt dupa fotografii, dupa imagini preluate de pe internet, din albume etc.) . Deci notiunea de “prelucrare dupa tabloul X al pictorului Y” trebuie inteleasa ca “prelucrare dupa o COPIE a tabloului X al pictorului Y”.


Daca am stabilit ca prelucrarea unei imagini are ca baza o COPIE a unei picturi/desen inseamna ca exista o toleranta a acestei referinte fata de original, relativ la:
– dimensiunea reala a originalului (care in functie de modalitatea de reproducere poate suprima detalii)
– gama coloristica a originalului (care de ex. poate fi denaturata de timp sau accentuate de utilizatori)
– starea calitativa a originalului (pete, crapaturi)


Prelucrarea unei imagini pentru realizarea unui goblen tine cont de anumite limitari specifice acestui domeniu in etapa de coasere:
– gama de culori utilizabile (ate)
– dimensiunile rezonabile ale unui goblen pentru a fi cusut (un max de 50 x 50 cm ca sa te poti bucura de el in timpul vietii, nu sa te omoare!)
– punctul min. de lucru (1 mm patrat)

Concluzii

Fata de observatiile de mai sus putem concluziona ca:
– exista un compromis care determina calitatea prelucrarii
– o prelucrare este UNICA (aceasta nu are neaparat valoare din acest punct de vedere!)
– primul goblen cusut dupa o prelucrare unicat este un goblen unicat (daca se poate identifica), celelalte care sunt cusute dupa aceiasi prelucrare unicat sunt goblene-copii dupa prelucrarea respectiva.

Parerea mea relativa la evaluarea artistica a unui goblen realizat (cusut) este ca acesta trebuie analizat ca:
– o lucrare de sine statatoare (nu in comparative cu originalul!- nu am vazut la targuri vizitatori umbland cu volume de arta pentru a compara un goblen cu o fotografie a tabloului dupa care s-a lucrat),
– originalul trebuie sa fie un ghid nu o oglinda (tolerantele obiective discutate mai sus sunt elemente subiective si cred ca este necesar clarificarea/stabilirea unor criterii de calitate artistica a goblenului: ex. clasificari privind complexitatea subiectelor abordate (asa cum de ex. Academia Franceza a ierarhizat de subiectele picturilor), criterii de evaluare diferentiate pe clase de subiecte (peisaje, portrete, natura statica, etc.), criterii de evaluare vizand complexitatea goblenului s.a.
– aprecierea maxima a unei prelucrari pentru realizarea unui goblen este asumarea de catre cel care il coase (il coase pentru ca-l apreciaza, si-l doreste si cheltuie timp din viata pentru a-l realiza);
– dupa aceea prelucrarea devine materiala si este apreciat GOBLENUL ca lucrare de sine statatoare ( suma a eforturilor si talentului prelucratorului si lucratorului)

O prelucrare nu poate fi apreciata ca valoare decat dupa ce si-a atins scopul: a devenit GOBLEN!

Lucian Vasiliu
04.10.2015

6. De ce la targ?

(13.08.2015)

Preambul

Cred ca fiecare dintre membrii (si nu numai) “Asociatiei Goblenul si Arta Lucrului Manual” si-a pus cel putin odata intrebarea: “ce plus personal imi aduce participarea la targul X?

Daca gandesti strict material gasesti cu greu un raspuns. Si eu mi-am pus evident aceiasi intrebare si pentru ca am gasit si niste raspunsuri personale (care pot fi si ale altora ?!?) mi/vi le voi explicita mai jos.

Targ = Expozitie

Pentru mine notiunea de “targ” a fost de la inceput asimilata cu cea de “expozitie”:
– participare la eveniment lucrari personale,
– stabilirea de relatii de informare-comunicare cu alti membri, vizitatori, potentiali cumparatori, in general cu cei care iubesc aceasta arta/mestesug,
– evaluarea potentialului personal cu cerintele, satisfactiile, retinerile, admiratiile, etc. pe care le percepi de la cei care se opresc in dreptul numelui si lucrarilor personale,
– concluzionarea privind drumul pe care urmeaza sa-l parcurg.

Nu mi-am propus si inca nu imi propun (dupa participarea la aprox. 6 targuri, dintre care unul international) ca “lucrarile” pe care le-am realizat sa se concretizeze material (adica sa le vand) si atunci se pune intrebarea de ce mai doresc sa vin la targ?

Raspunsurile (pentru ca sunt multiple) sunt:

1. Pentru reintalnirea cu colegii din asociatie.
Pentru ca sustinerea pentru participarea la un targ este facuta intr-un cadru legal si organizat prin “Asociatiei Goblenul si Arta Lucrului Manual” si pentru ca exista o componenta de coeziune si interes intre colegi este de asteptat un astfel de eveniment, mai ales ca el se desfasoara destul de rar (cam la un interval de 1-2 goblene medii lucrate!… ca sa te poti prezenta onorabil cu “noutati”).

Reintalnirea inseamna ca existam, ca suntem vii si actuali si ca avem inca mult si valoros de prezentat!
Reintalnirea inseamna si schimburi de idei si opinii despre ce si cum vom mai lucra si ce proiecte se pot aborda.
Reintalnirea inseamna un mini concediu pentru ochi si pentru maini si exercitii pentru colana pe care incepem sa o simtim nu ca un prieten.
Reintalnirea inseamna si discutii despre problemele personale sau familiale ale fiecaruia care pot contribui (dar de cele mai multe ori nu) la cursivitatea lucrului.
Reintalnirea nu poate ocoli schimburile de retete, comparatii ale nivelelor colesterolului si glicemiei, mici barfulite si carcoteli haioase si suficient de mult haz de necaz!

Ce isi mai poate dori mai mult un goblenist impatimit intr-o forma de vacanta alaturi de cei care “simtesc” la fel ????

2. Pentru a prezenta ceea ce am realizat vizitatorilor.
Sunt vizitatori care vin special la targ sa ne revada si sa vada noutatile. Pe acestia nu trebuie sa-i dezamagim! Vin pentru NOI !!! Suntem responsabili pentru acest lucru!

Sunt vizitatori care se plimba sau au venit pentru alte interese. Unii merg agale, trec si apoi se opresc, se intorc si, facand o figura uimita, adresandu-se celor apropiati: “Sunt goblene!”

Cine n-a vazut si n-a trait o astfel de scena lucreaza fara un feedback pozitiv!!!

3. Pentru mine
Cineva mi-a spus sa inchid fereastra ca sa nu arunc prin ea banii pe care trebuie sa-i cheltuiesc la o participare la un targ. Pe nimeni nu-l alunga banii din tescherea, dar cu o chiverniseala rezonabila, iata-ma gata de un targ!

Particip la targ pentru ca… a se vedea pct1. Si eu ma mandresc pentru ca fac parte din “Asociatia Goblenul si Arta Lucrului Manual”

Particip la targ pentru ca eu cred ca numai in contactul direct al lucrarii cu vizitatorii (si mai ales cu cei dezinteresati material si care le privesc cu detasare, putand avea o parere echilibrata).

Particip la targ si pentru ca cine vrea sa ma carcoteasca sa vina la targ si sa ma priveasca in ochi, nu prin facebook!!!

4. Pentru lucrarile mele
M-am hotarat ca lucrarile mele sa le “botez” la targ si nu pe internet. Cred ca intr-un spatiu dedicat, alaturi de alte lucrari surori (de la care mai pot prelua o catime de plusvaloare!) este locul lor.

Cred ca locul goblenelor este peretele, nu canapeaua cu un bec luminand si din interiorul lucrarii!

Culorile naturale, proportiile corecte, inramarile si incadrarile pentru goblene sunt percepute normal numai intr-o prezentare in lumea reala.

Concluzie

Ce concluzie sa mai am?
Daca dupa cele de mai sus nu sunteti multumiti cu argumentele pentru care eu doresc sa merg la targul din septembrie, mai am unul: de placere!

Lucian Vasiliu
13.08.2015

5. De la gradinita la doctorat

(31.07.2015)

Preambul

Am citit de curand pe “facebook” un comentariu care compara numarul de culori (ate)/goblen-cusut sau tipul de goblen (pictat, cu schema, unicat) cusut de un lucrator de goblen cu nivelul pe care ti-l ofera o etapa de pregatire scolara.
Asocierea este interesanta, preocupanta si incitanta.

De aceea ma incumet si eu sa mai nuantez etapele respective, din prisma personala, incercand sa adaug un punct de vedere care sa completeze cu cateva elemente calitative cerintele pe care un lucrator de arta manuala artistica din domeniul textil ar putea fi preocupat sa le parcurga/sa le aiba in vedere.

Etapa “gradinita”

Aceasta etapa este una de cunoastere generala a domeniului de arta a lucrului manual textil (domeniul cusut).

Partea teoretica ar cuprinde insusirea urmatoarelor :
– tipuri de panze; caracteristici, posibilitati de utilizare;
– accesorii: ace, pernite pt. ace, foarfeci, culori, hartie cu patratele; guma, lupa, fier de calcat, culori de apa, pensule;
– pericole potentiale: intepaturi (ace), taieri (foarfeci)
oboseala/dureri/amorteli (lucru indelungat), arsuri (fier de calcat);
– tipuri de ate: bumbac, matase, lana;
– inceputul si sfarsitul unei culori(ate) lucrate;
– tipuri de cusaturi artistice;
– dispunerea panzei in gherghef.

Partea practica ar cuprinde realizarea:
– pictura pe panza cu culori diluate cu apa;
– coaserea unor imagini simple cu toate tipurile de modele de cusaturi;
– coaserea unor imagini simple pe panza pictata.

Partea finala ar cuprinde:
– coaserea a 1-2 buc. goblene pictate de marime mica (100-200 cm patrati)
– coaserea de modele prin tehnica de broderie.

Etapa “scoala generala”

De la ceasta etapa se fac referiri numai la persoanele care se vor dedica coaserii goblenelor.
Aceasta etapa presupune o perfectionare a cunostintelor si abordarea modelelor cu diagrama (realizare si coasere).

Partea teoretica ar cuprinde insusirea urmatoarelor:
– realizarea unor diagrame simple de obiecte pe hartie milimetrica;
– evidentierea caracteristicilor esentiale (culori si marimi relative) a unor obiecte din natura si transpunerea acestora in imagini plastice pe hartie milimetrica;
– cunostinte generale despre PC-uri: componenta sistem, utilizare programe generale, utilizare internet;
– cunoasterea tipurilor de lucrari artistice avand tangenta cu domeniul goblen, utilizarea panglicilor, margelelor)
– cunoasterea si compararea unor furnizori de kit-uri de lucru pentru goblen;
– clasificarea goblenelor (dupa cusaturi, dupa subiecte, dupa complexitate, dupa tipul de panza etc.);
– organizarea locului de munca;
– defecte si corectarea lor.

Partea practica ar cuprinde:
– achizitionarea prin sistem on-line a 1 kit de lucru pentru goblen

Partea finala ar cuprinde:
– coaserea a 1-2 buc goblene cu diagrama de marime si complexitate mica-medie

Etapa “liceu”

Aceasta etapa presupune perfectionarea cunostintelor acumulate, abordarea coaserii de goblene complexe si participarea cu lucrari personale in mediul extern (on line sau targuri si expozitii).

Partea teoretica ar cuprinde:
– cunoasterea valorii si evaluarii unei lucrari de tip goblen;
– cunostinte despre legislatia privind vanzarea lucrarilor executate;
– cunostinte despre tehnici de inramare;
– cunostinte despre calitate, pastrare si garantia lucrarilor;
– ergonomia locului de munca (tip de iluminat, temperatura si intensitate, suport de gherghef, organizarea atelor pentru lucru, influenta luminii naturale, dispunerea accesoriilor in timpul lucrului, ambianta mediului extern etc. )
– timpului de lucru optim, a pauzelor si a activitatilor din pauza de lucru;
– cunostintelor generale despre istoria artelor (curente artistice, tapiserii si goblenuri de-a lungul timpului, utilizarea goblenurilor pentru obiecte etc.)
– tehnicilor generale de pictura si a posibilitatii acestora de a fi transpuse in imagini de goblen;
– subiecte/imagini artistice care se preteaza a fi prelucrate pentru a deveni imagini-goblen;
– modalitatea de prezentare a lucrarilor in exterior.

Partea practica ar cuprinde:
– coaserea a 3 buc. goblene complexe
– coaserea a 1 buc. goblen simplu, dupa o diagrama proprie
– participarea la targuri si expozitii

Etapa “facultate”

Aceasta etapa presupune abordarea goblenului ca proiect si presupune o imagine completa a etapelor de proiectare – design – achizitie – coasere – vanzare din prisma oficiala.

Partea teoretica ar cuprinde cunostinte despre:
– managementul unui proiect;
– softuri specializate in preclucrarea imaginilor si a transpunerii acestora in imagini goblen cu diagrama;
– securitatea informatiilor (fizica “goblenurile sunt valori”!-, protectia informatiilor-parole, diagrame lucrate, licente-);
– codificari si organizarea bazelor de date;
– teoria riscurilor aplicabila proiectului, locului de lucru, afcerii;
– managementul calitatii si proceduri de lucru personale privind activitatea de proiectare-executie-vanzare;
– legislatia care guverneaza o activitate oficiala de proiectare-executie-vanzare de serviciu/executie lucru artistic manual ( ex. drepturi de autor, protectia consumatorului, cod fiscal s.a.);
– lucru cu un sistem PC.

Partea practica ar cuprinde:
– achizitionarea cu licenta a programelor de PC utilizate;
– realizarea unor diagrame goblen dupa imagini artistice proprii;
– participarea la targuri si expozitii;

Partea finala ar cuprinde:
– coaserea a 1-2 goblene dupa prelucrare proprie

Etapa “doctorat”

Partea practica
Realizarea a 1-3 proiecte integrale de goblene unicat (a caror imagini de referinta sunt originale sau proiecte proprii)

Lucrarea finala
Realizarea unui proiect realizat integral care sa propuna o directie originala in domeniul goblen.

Exemplu
Pentru a fi mai clar la ceea ce ma refer ma voi folosi de imagine.
Pentru proiectul demonstrativ “goblen-3D” am facut o captura a imaginii de goblen cu un program dedicat.

In sine imaginea nu este interesanta si poate nici atractiva, dar privita cu ochelari 3D (rosu-albastru) devine o imagine “atractiva”, daca va miscati si capul putin!!!

Incheiere

Evident etapele si continutul acestora sunt elastice in continut si timp si pot fi urmate, completate, criticate, ignorate etc.
Ideile prezentate mai sus reprezinta un exercitiu de inceput pentru cei care iubesc goblenul si il trateaza cu respect.

31.07.2015
Lucian Vasiliu

4. Clasificare si limite

(20.07.2015)

Preambul

Incercarea de a accesa elemente de detaliu privind “domeniul goblen” (tipuri de cusaturi, dimensiuni, culori, accesorii, programe, subiecte etc.) si de a le trece prin propria perceptie este o necesitate a fiecarui iubitor al acestei arte/mestesug, in dorinta de a intelege: actualitatea si tendinta goblenului, cat este creatie in prelucrarea unei imagini cu softuri specializate, care este valoarea reala a unui goblen cusut s.a.

Comparatiile intre diverse lucrari (goblenuri cusute) nu se pot face uneori decat global (ca impact artistic) pentru ca intervin o serie de specificitati care pot plasa lucrarea intr-o clasa/categorie cu caracteristici definite.

De aceea am simtit nevoia de a incerca o clasificare a lucrarilor apartinand “domeniului goblen” si a limitelor acestora.

Clasificare

A. CUSATURI

Relativ la “domeniul goblen”, cateva tipuri de cusaturi utilizate sunt:
– Cruciulita (Cross stitch) – diagonal si drept:

– Punct mic (Petit point):


– Cusatura ungureasca (Hungarian stitch) – simpla, dubla, in linie, in diagonala:

– Cusatura pariziana (Parisiene stitch) – simpla, dubla, in linie, in diagonala:

– Cusatura Bragello:

Mai jos sunt prezentate cateva tipuri de obiecte care de-a lungul timpului au utilizat ca forma de imbunatatire artistica lucratura din domeniul goblen.

Obs. In momentul de fata exista pe langa “moda” goblenurilor executate dupa tablouri celebre o tendinta de creatie care combina tipuri de cusaturi cu culori tari in degrade, care sa creeze o impresie visual-aristica deosebita.

Cateva astfel de modele sunt prezentate mai jos:

Modele de fractali

B. DIMENSIUNI

Avand in vedere dificultatea relativa a unei lucrari din domeniul goblen se mai utilizeaza o grila relativ flexibila care poate plasa lucrarea intr-o gama dimensionala: mic-super, care se refera la suprafata cusuta a goblenului.

Din aprecierile mele, pe baza lucrarilor executate si a celor cunoscute, aceasta grila este intr-o masura acoperitoare:

C. ATE UTILIZATE

Numar de ate utilizate
Este deasemenea cunoscuta printre iubitorii de goblenuri aprecierea complexitatii unui goblen dupa numarul de culori (ate) utilizate.

Intr-o grila relativa aceasta apreciere este :

Tipuri de ate utilizabile
In zona noastra se utilizeaza cel mai des urmatoarele tipuri de ate (in ordinea descrescatoare a preturilor):
– DMC – mouline dublu mercerizat
– Anchor – mouline mercerizat
– Puppets – mouline Coats

Corespondenta intre culorile tipurilor de ate mentionate se gasesc usor pe internet.
OBS. Este indicat sa se respecte tipurile de ate indicat de furnizor.

D. TIPURI DE GOBLEN

Din punct de vedere al modalitatii de transpunere a imaginii goblen se regasesc:
a) diagrame – imaginea de lucru este sub forma unor planse care redau in simboluri fiecare punct al imaginii; simbolurile sunt in corelatie cu lista de ate utilizabile
b) imprimare – imaginea de lucru color este imprimata direct pe panza de lucru

E. TIPURI DE PANZA

Gama de panze pentru domeniul “goblen” este destul de diversa si cuprinde, in principiu:
– panze din diverse materii prime: bumbac (ex. Aida), in (ex.Linden ), Bumbac si sintetic (ex.Lugana si Britney) s.a.
– panze cu numar de ochiuri/inch: ex. Aida 11, 14, 16, 18, 22; Lugna 25; Britney 28 s.a
– panze si marcaje cu diverse culori: ex alb cu marcaj galben, crem s.a.

Panza cea mai des utilizata la goblenuri cusute in “petit point” este la noi Zweigart (tip A-10 puncte/cm sau B-8 puncte/cm) si pentru goblenuri cusute in “cruciulita” Aida 14-18.

Pentru mai multe detalii:

http://www.hudemas.ro/materiale-goblenuri

F. TIPURI DE SUBIECTE

Pentru o identificare orientativa a subiectelor goblenurilor furnizorii de kit-uri isi propun ofertele in principal in urmatoarele categorii: peisaje, flori, animale, religie-mitologie, personaje.

Limite

A. Limita legislativa a domeniului goblen a fost tratata aici:

B. Limita dimensionala
Pentru lucrari de goblen care sunt atasate unor obiecte (posete, scaune, cutii etc.) limitele dimensionale ale lucrarilor sunt date de locul in care acestea se dispun.

Pentru lucrari de sine statatoare (ex. Tablouri lucrate dupa prelucrari imagini) limitele sunt date de designerul/proiectantul diagramelor de lucru care tine cont de detaliile care trebuie redate, de culorile atelor existente, de tehnici de prelucrare digitala etc.

C. Limita culorilor atelor de lucru
Limita culorilor atelor de lucru este data de gama oferita de furnizorii de ate. Pentru nuante neacoperite de oferta se pot utiliza culori amestecate care creeaza ochiului privitorului iluzia culorii combinate.

D. Limita de timp
Limita de timp este principala limita care guverneaza executia unui goblen.
Fiecare lucrator are ritmul sau si timpul sau disponibil. De aceea este dificil sa evaluezi care este timpul pe care ti-l “consuma” cusutul unui goblen, dar totusi o medie se poate lua in considerare (in principiu fiecare isi poate determina timpul de lucru/cm patrat!):
– date initiale: lucrator mediu, un goblen de 600 cm patrati, nr. de culori 40
– timp de lucru: aprox. 300 ore.

Concluzii

Pe baza celor de mai sus prezentarea unei lucrari ar trebui sa contina urmatoarele date:
– categoria,
– domeniul,
– tipul de panza si ate utilizate,
– detalii privind cusaturile “petit point”, “norvegian”, “cruciulita” etc.
– marimea exprimata prin forma si dimensiuni
– tipul si numarul de culori utilizate.

Numele designerului/proiectantului diagramelor si numele lucratorului completeaza toate datele pentru identificarea lucrarii.

Lucian Vasiliu
20.07.2015

3. Termeni si definitii

(01.06.2015)

Preambul

Participarea la targuri te pune in postura de a relationa cu vizitatori care au multiple si diverse intrebari sau comentarii.
Cateva dintre acestea (vizand un goblen expus) sunt :
– “pe acesta l-am lucrat si eu
– “si eu lucrez goblen!. Cat este pretul acestuia?
– “acesta este un goblen de serie?

Aceste comentarii denota ca:
– exista o multitudine de persoane care au preocupari in acest domeniu, dar care se manifesta in mediu inchis (in familie) si nu depasesc spatiul intim de lucru
– comunicarea vis-a-vis de informatii legate de domeniu (realizari, tendinte s.a.) se face cel mult on-line
– nu sunt prezentate suficiente informatii teoretice privind preocupari legate de: cat este goblenul arta sau mestesug, care este valoarea unui goblen si cum poate fi acesta evaluat (inainte de a te apuca de cusut timp de luni bune), ce anume confera calitate unui goblen, care este limita legalitatii unei prelucrari dupa imagini artistice, este utila sau nu participarea intr-un cadru organizat la expuneri publice si/sau intr-o forma asociativa etc.

Intrucat si eu am incercat sa gasesc explicatii si raspunsuri justificabile la neclaritati de genul celor prezentate, imi voi spune parerea “pas cu pas”.

Termeni si definitii

GOBLEN
Definitia goblenului este conf. DEX:
a) Tapiserie, broderie sau tesatura artistica facuta din fire colorate, reprezentand o imagine plastica. Din fr. [manufacture des] Gobelins (n. pr.)
b) 1.Tapiserie, denumita astfel dupa produsele manufacturii Gobelins (Franta), preluata in 1662 de Colbert, care a transformat-o in manufactura regala.
2. Broderie executata intr-un punct avand aspectul tapiseriilor.
c) Pictura cu acul.

Obs.
– “goblen”” este substantiv neutru: goblen-goblene, dar este acceptat si goblenuri

Numele de goblen provine “de la T. Gobelin, inventatorul unor covoare la 1500. (Un fel de covor cu desene artistice tesute in celebra fabrica situata la Paris si fondata in sec. XV de numitii Gobelin (vopsitori din Reims). Aceasta fabrica a luat un mare avant sub Ludovic XIV, a decazut la Revolutie, apoi iar s-a ridicat sub Imperiu si are si azi un renume universal

Definitia c) este una unanim acceptata de “goblenisti”” ( !!! termenul de “goblenist” nu exista !!!)

TAPISERIE, (1, 2) tapiserii, s. f.
1. Tesatura decorativa din lana sau din matase infatisand subiecte diverse sau teme alegorice, lucrata manual sau la razboi si folosita mai ales la impodobirea peretilor sau a unor mobile.
2. Lucru de mana cusut pe o canava cu lana, cu matase, cu fir.  Tehnica si arta executarii unor asemenea tesaturi.


Obs.
Cateva informatii condensate privind tapiseriile:

http://en.wikipedia.org/wiki/Tapestry

Tapiserii celebre: Adoration of the Magi, Bayeux Tapestry, Devonshire Hunting, Tapestries Gunthertuch, Cloth of St Gereon, Hestia Tapestry, Holy Grail tapestries, Hunt of the Unicorn, Jagiellonian tapestries, Lady and the Unicorn, Pastoral Amusements, Raphael Cartoons, Sampul tapestry, Scottish Royal tapestry collection, Valois Tapestries, The Justice of Trajan and Herkinbald

Manufacturi : Aubusson, Brussels, Beauvais, Gobelins, Moravski, Gobelinova Manufaktura, Morris& Co., Portalegre, William Baumgarten & Co

Artisti : Pieter Coecke van Aelst, François Boucher, Marc Chagall, Francis Cleyn, John Coburn, Michiel Coxie, Csaba Farkas, Petronele Gerlikiene, Francisco Goya, Raffaello Sanzio (Raphael)

Obs.
– Istoria artei in tapiserii:

http://www.visual-arts-cork.com/tapestry-art.htm

Preturile tapiseriilor vechi se situeaza la nivel de peste 100.000$ si ajungand si la peste 4.000.000 $ (ex. Sec. 17).

O comparatie privind modul (tehnica) de realizare a unei tapiserii si al unui goblen este sugestiv evocata in doua picturi:

UNICAT SI ORIGINAL (goblen)
Definitii conf. DEX:
UNICAT s.n. Unicul exemplar (al unui act, al unui obiect etc.).  Unicat artistic = calitate a unei lucrari de arta de a fi unica, inimitabila si irepetabila.  Primul exemplar dintr-un act. [< germ. Unikat].
ORIGINAL, -A adj. 1. (Despre acte, opere literare si artistice; adesea s.) Care nu este facut dupa nici un model, care constituie primul exemplar; care a fost produs pentru prima oara intr-o anumita forma

Obs.
Proprietatea unicatului/originalului este protejata de Legea nr.8/1996.
Chestiunea unicatului unui goblen necesita o precizare privind tipurile de goblene care se lucreaza.

Din punctul meu de vedere sunt urmatoarele tipuri de goblene:
de serie: goblene pentru realizarea carora diagramele (sau panzele imprimate) se pot achizitiona de orice lucrator (on-line, in magazine de specialitate etc.) si care, lucrate, se pot regasi la mai multi beneficiari/lucratori,
personalizate: goblene care au ca subiect persoane sau subiecte strict legate de o cerinta personala (ex. O persoana din familie, un eveniment personal etc.) si care prezinta un interes strict pentru beneficiar/lucrator,
unicat: goblen care provine dintr-o imagine de referinta unica si care nu va mai constitui un model pentru reproducere si realizata intr-un unic exemplar certificat.
original: goblen care este unicat si care contine elemente originale de cusaturi sau de aspect (ex. bordura)

Categoria “goblen”

Pentru ca in momentul de fata exista o multitudine de expresii artistice de natura lucrului manual derivate din broderie si pentru ca interesul personal este strict legat de notiunea de “goblen” (in acceptiunea general cunoscuta), voi incerca sa fac o disociere fata de alte tipuri de lucrari .

In acest sens consider ca goblenul are urmatoarele caracteristici sub care in general este cunoscut:
– este o lucrare din categoria “lucrului manual”
– este o lucratura executata prin coasere pe o panza cu ochiuri stabilite, la nivel de “punct”
– realizeaza imaginea artistica prin combinatia culorilor (rar si prin prin tehnici de coasere)

Obs.
Cele mai uzuale tipuri de cusaturi care se recunosc in notiunea de lucrare tip “goblen” sunt cele lucrate la nivel de “punct”, lucrari care au o finete mai ridicata fata de cele lucrate la mai mult de 2 puncte:

– “petit point” si “cross stitch”

Mai jos prezint cateva de genuri de obiecte care au fost infrumusetate cu lucrari artistice in care au fost utilizate tehnici de coasere tapiserie/broderie/goblen:

– tapiserii ornamentale (dispunere pe pereti) :

– perne:

– posete:

– tapiterii pentru mobilier:

– covoare / carpete:

– obiecte casnice (fete de masa, snururi pentru clopot):

– obiecte de imbracaminte si incaltaminte:

– tablouri:

– diverse:

Concluzii

In momentul de fata multitudinea de realizari artistice din domeniul lucrului manual cu referire la cusut/aplicatii prin coasere/impletituri fac dificila uneori apartenenta unei lucrari la o categorie cunoscuta, dar asta este o parte a creatiei!!!

Exemple:

Lucian Vasiliu
01.06.2015

2. Conformitate

(01.05.2015)

Preambul

Mi-am propus sa sarbatoresc acest 1MAI in “stil vechi” (adica prin munca: si postarea este o munca, si chiar una de impact, nu?) si in “stil nou” (adica asa ca tot romanul, consecinta fiind: “valoarea” postarii !!!).

Profit de circumstantele atenuante pe care ti le ofera sarbatoarea pentru a alege ca subiect unul actual si preocupant: conformitatea cu cerintele legale.

Conformitatea cu cerintele legale

Desi denumirea pare pretioasa sau mai greu de inteles la prima vedere, ea se regaseste in standarde si este recunoscuta ca atare.

Formularea vrea sa exprime (atat pentru goblen, cat si pentru realizatorul de diagrame/lucrator) in ce masura se respecta legislatia sau alte reglementari legale.

Principalele reglementari legale care au tangenta cu domeniul “goblen” (pe care le-am identificat) sunt: drepturile de autor si cadrul legal care reglementeaza vanzarea lucrarilor.

Drepturi de autor

Drepturile de autor sunt reglementate de Legea nr. Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, actualizata, care pentru lucratorii de goblen are cateva elemente de interes.

Legea se refera la:

  • Protectia persoanei/lor care au creat opera (cap.II)
  • Obiectul dreptului de autor: opere originale (cap. III)
  • Comunicarea publica (cap.IV)
  • Durata dreptului de autor (cap.V)
  • Limitarea exercitarii dreptului de autor (cap.VI)
  • Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor (cap.VII)
  • Alte dispozitii (dispozitii speciale, drepturi conexe drepturilor de autor, masuri de protectie, proceduri si sanctiuni)


Obs. Nu am regasit documentat ce reprezinta un goblen realizat dupa o opera care are definit dreptul de autor si l-am considerat o reproducere (prin prelucrare), adica o transformare si nu o creatie originala.

In principal la realizarea unor goblenuri dupa o opera ar trebui sa se tina cont de:
Art.25: Drepturile patrimoniale prevazute la art. 13 si 21 dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal


OBS:
Art.31: i) realizarea de opere derivate
Art.21: Drepturile posesorului unei opera de arta
Art.34: Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina utilizarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de utilizare
Art.35: Transformarea unei opere, fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneratii, este permisa in urmatoarele cazuri:
a) daca este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia publicului
Art.39. “Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale.
OBS:
Acest caz l-am gasit la o doamna care lucreaza goblen si care a obtinut (dar conf. legii trebuie contract !) de la pictori contemporani de a realiza goblenuri dupa lucrarile acestora.

Reglementari de natura cadrului legal de vanzare a goblenurilor

De la inceput trebuie luat in considerare:
1. Lucratorul de goblen care doreste sa isi valorifice legal lucrarile realizate ar trebui sa se gaseasca in una din urmatoarele situatii de forma constitutiva legala:
– Asociatie familiala
– Societate cu Raspundere Limitata
– Persoana Fizica Autorizata

Obs.1 Alta forma: Societate pe actiuni nu este indicata.
Obs.2 Organizatiile Non-Guvernamentale sunt organizatii care nu obtin profit prin vanzari. Ele se sustin, in principal, din donatii.
Obs.3 Singura asociatie legala din Romania , pe care o cunosc , si care are in randurile ei lucratori de goblen din toata tara “Asociatia Goblenul si arta lucrului manual este de tip ONG.

2. Activitatea de realizare de goblenuri (coasere) nu este definita explicit ca si activitate, ea fiind asociata in codul CAEN (al definirii ocupatiilor din Romania) cu categoria:
1392 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp)
OBS.
A se vedea “Despre goblen (1) impresii personale (Realizare goblen 1si 2)

3. Consider ca forma juridica optima pentru un lucrator de goblen, ca forma de este PFA (personae Fizice Autorizate), pentru care legislatia aplicabila este: ORDIN nr. 2875/2011 privind aprobarea Nomenclatorului activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activitati desfasurate de contribuabilii care realizeaza venituri comerciale
Obs. Aceste norme anuale de venit sunt variabile in functie de locatia in care se desfasoara activitetea si sunt definite categorii de contribuabili care au diverse reduceri (ex. Pensionarii reducere de 50%)

4. Daca se considera activitatea de realizare goblen ca una de creatie artistica ( din punctul meu de vedere “Despre goblen (1) impresii personale (Realizare goblen 3, 2 si 1) activitatea poate fi asociata codului CAEN:
9231 – Creatie si interpretare artistica si literara-activitatile individuale ale creatorilor de arta, precum: actori, regizori, muzicieni, cantautori, conferentiari, sculptori, pictori, caricaturisti, gravori, realizatori de decoruri etc.;
OBS. Consider ca daca activitatile de realizare goblen sunt asa cum le-am definit in “Despre goblen (1) impresii personale , codurile CAEN ar fi:
coasere: 1392 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp)
prelucrare imagine: 7410-Activitati de design specializat
realizare imagine: 9231 – Creatie si interpretare artistica si literara- activitatile individuale ale creatorilor de arta, precum: actori, regizori, muzicieni, cantautori, conferentiari, sculptori, pictori, caricaturisti, gravori, realizatori de decoruri etc.

Concluzie

1. Cred ca fiecare lucrator trebuie sa-si evalueze tipul si scopul activitatii.
2. Cand se apreciaza necesitatea conformitatii cu cerintele legale este bine sa se consulte specialisti in domeniile: juridic si financiar.

OBS. La recentul Targ la care am participat s-a lansat idea (nu stiu daca in gluma sau nu) ca, incepand cu targul urmator, fiecare stand va avea o casa de marcat!!!

Lucian Vasiliu
01.05.2015